Masajul ca mângâiere este pentru corp, precum este polenul pentru albine. Ceea ce de multe ori este eludat din subtilul ce ne înconjoară este legătura noastră energetică dintre ceea ce suntem fizic și ceea ce percepem prin atingere. Fiecare câmp are frumusețea, dar și limitele sale, iar acolo unde vizualul nu mai poate pătrunde, tactilul se simte ca la el acasă. De fapt, prima simțire cu care avem contact imediat după ce ne naștem este atingerea și sărutul mamei. Contactul pielii dintre făt și mamă îl determină pe acesta să lege o conexiune de încredere dintre el ca entitate interioară și o altă persoană ca exterior.
Bebelușii sunt magici în capacitatea lor senzorială. De altfel, marea parte din stres pe care îl resimt ei se datorează faptului că percep atât de multe informații din exteriorul agresiv ce nu este orientat să domolească tranziția unui nou născut și să-și diminueze „gălăgia” atât de ne-necesară din care ne „hrănim” cu toții fără să ne dăm seama. După 9 luni de liniște și interiorizare, să se forțeze a se adapta, concentrându-se pe un exterior care cere atenție constant este o adevărată povară. O greutate pe care noi cei mari o putem și ar trebui să o alinăm. Indiferent dacă avem sau nu cunoștințe din arta masajului, a mângâia ne este inerent cunoscut tuturor.
Pentru bebeluși a fi mângâiați este singurul cel mai benefic mod de a-i liniști și a le transmite o siguranță în ceea ce privește câmpul lor energetic. Pe cât sunt de ușor de tulburat, la fel de ușor sunt și de calmat, dacă înțelegi că și ei funcționează ca ființe suflet întregi.
Oricine poate să învețe tehnici de bază în Masajul Bebelușilor, iar pentru cei care abia ce au primit în sânul familie lor un suflet nou, este chiar necesar.
Suntem aici unul pentru celălalt și ne îmbrăcăm în iubirea pe care o emanăm către ceilalți.
Namaste!