Dacă mă simt bine mai trebuie să mă antrenez spiritual? Și de ce ar fi pentru mine acest lucru? 
Înainte să înțelegem antrenamentul spiritual, trebuie să pricepem ce este antrenamentul propriu zis.
Cei mai mulți oameni au auzit de cuvântul antrenament din cadrul sportiv sau de la oamenii care frecventează sălile de fitness.
Pentru cei mai mulți antrenament = mișcare. O înlănțuire de exerciții, de cele mai multe ori fără un scop sau cu unul superficial, care să bifeze activitatea fizică făcută. Aceasta este înțelegerea omului obișnuit.
O persoană care a acționat într-o competiție sportivă a fost nevoită să înțeleagă cuvântul la un nivel mai profund.
Pentru a putea învinge anumiți timpi sau limite, sportivul a trebuit să concentreze antrenamentul său și mai ales să îl susțină cu o structură pe care să construiască, și anume o disciplină în antrenament. 
Cu ajutorul disciplinei, antrenamentul nu mai aluneca fără direcție, nu mai era înlocuit cu delăsare sau îngreunat cu plafonare 
, nu mai era absorbit de distracții sau acuzat că ar fi neplăcut. Antrenamentul începuse să aibe un scop, iar acest lucru a condus la reușite și depășirea de obstacole, ceea ce l-a făcut să fie luat în serios printre sportivi 
.
Ce este antrenamentul spiritual 
?
Antrenamentul spiritual reprezintă practica de tehnici fizice și energetice care să centreze și să conducă la creștere spirituală. Aș putea adăuga – antrenament care să conducă mai aproape de esență.
Dacă antrenamentul pur fizic este pentru corp și minte, care sunt straturi exterioare conștiinței, antrenamentul spiritual conduce spre interior. Oricum suntem trași permanent spre exterior, așa că un minim de antrenament spiritual ne readuce acasă în noi.
De ce antrenament dacă mă simt bine 
?
Scopul antrenamentului de orice fel nu este pentru a te simți mai bine. Acesta este doar un efect. Ori dacă se încurcă efectul cu scopul, doar ne mințim pe noi înșine 
.
La suprafață putem multă vreme să ne simțim bine sau să vrem să fim bine – să menținem iluzia prin minte, dar cu adevărat nu putem fi bine când avem dureri în corp, când stăm să sărim la gâtul oricui ne întreabă ceva, sau când nu putem materializa ușor în jurul nostru.
Poate fi doar un semn sau pot fi multe semne că nu suntem unde trebuie sau unde ar trebui atât interior cât și exterior, dar ignorând doar se vor amplifica. Adevărul este că am deraiat și nu mai știm să ne oprim și să ne întoarcem. Viața o rulăm ca pe o bandă care este prea întinsă și care nu mai este unsă de mult, parcă dorindu-ne și în același timp fiind îngroziți de momentul când va plesni 
.
Cu toate acestea este o scăpare.
Dacă cunoaștem antrenamentul spiritual, trebuie să îl reluăm fără să îi găsim vreo acuzare sau opritor, doar să îl lăsăm să își lucre magia 
.
Dacă nu cunoaștem ce este antrenamentul spiritual trebuie să căutăm pe cineva care cunoaște 
.
Este foarte ușor să ne pierdem în lume, să ne complacem că doar atât există sau că ceea ce facem este de ajuns.
Este foarte greu să te cauți pe tine chiar și atunci când nu simți să o faci.